CSM: Sesizarea DNA cu privire la judecătoarea care l-a eliberat pe Mazăre aduce atingere justiției

În ședința de miercuri, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a admis ca întemeiată cererea de apărare a independenței sistemului judiciar în raport de sesizarea Direcției Naționale Anticorupție.

În 25 aprilie, procurorii anticorupție au trimis CSM o cerere de verificare a judecătoarei Rodica Cosma, care în 9 aprilie a dispus eliberarea din arest și cercetarea în libertate, cu măsura controlului judiciar, a lui Radu Mazăre, în dosarul în care primarul Constanței este acuzat că ar fi luat mită 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern, care a obținut contractul pentru construirea unui cartier de locuințe sociale în municipiu.

CSM a arătat că demersul DNA a fost făcut public în presă și a generat formularea unor comentarii cu privire la soluția adoptată în cauză.

„Sub aspectul săvârșirii abaterilor disciplinare de către doamna judecător, Inspecția Judiciară a dispus clasarea cauzei, constatând că nu există indicii de săvârșire a abaterilor disciplinare menționate. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au reținut că demersul Direcției Naționale Anticorupție, inițiat anterior rămânerii definitive a soluției pronunțate în cauză, aduce atingere independenței sistemului judiciar în ansamblul său, cu atât mai mult cu cât soluția dispusă a fost menținută în calea de atac. S-a mai reținut că împotriva soluțiilor pronunțate de judecători pot fi exercitate căile de atac prevăzute de lege”, conform unui comunicat de presă al CSM.

Primarul Radu Mazăre și omul de afaceri Avraham Morgenstern au fost reținuți în 8 aprilie, de procurorii DNA. Aceștia au fost eliberați din arestul Poliției Capitalei în 9 aprilie, după ce instanța supremă a decis cercetarea lor în libertate, sub control judiciar, cu interdicție de a părăsi țara. Decizia a fost contestată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, la un alt complet de la instanța supremă, care în 18 aprilie a decis definitiv ca Radu Mazăre să fie cercetat în continuare în libertate.

Primarul Constanței a fost acuzat inițial de luare de mită, apoi procurorii au extins cercetările în cazul lui Mazăre și pentru fals în declarații. Radu Mazăre este acuzat de procurorii anticorupție că a luat mită 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern – reprezentant al firmei care a construit campusul de locuințe sociale „Henri Coandă” -, pentru a o ajuta pe aceasta să câștige licitația și pentru a mări, ulterior, valoarea contractului.

Radu Mazăre mai este acuzat că nu trecut în declarațiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, cei 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg.

În acest cont, spun anchetatorii, a fost virată de către o societate comercială, la 13 septembrie 2011, suma de 95.000 de euro.

În același dosar este urmărit penal și fratele primarului Constanței, senatorul PSD Alexandru Mazăre, acesta fiind acuzat de complicitate la luare de mită și fals în declarații.

Anchetatorii susțin că Elan Schwartzenberg a fost ales ca intermediar pe traseul banilor de la Morgenstern la frații Mazăre, pentru că se bucura de încrederea celor doi. Astfel, prin intermediul lui Schwartzenberg, într-un cont din Israel al lui Radu Mazăre au intrat 95.000 de euro, iar în unul al fratelui acestuia, 80.000 de euro, în două tranșe egale.

Senatorul Alexandru Mazăre nu a menționat în declarația de avere din 29 mai 2012 un cont deschis la o unitate bancară din Israel, în care, în 2011, o societate comercială a virat 80.0000 de euro, la 13 septembrie 2011 și 6 decembrie 2011, a arătat DNA, precizând că suma reprezenta o parte din mita care ar fi fost primită de primarul Constanței, Radu Mazăre.